La 29 de ani batuti pe muchie, am ajuns sa spun vorba asta din batrani: “tineretul din ziua de azi”. De ce zic asta? Ieri umblam cu tramvaiul cu niste treaba prin oras. Culmea, am prins un tramvai liber si am putut sta pe scaun. In fata mea, un pustan, cred ca avea 17-18 ani, butona de zor la o dracie mica, un soi de notebook, da’ mic frate. Intind gatul sa vad mai bine scula (deja se rascula invidia in mine ). Baiatul ala butona de zor la un Amilo Mini de la Fujitsu Siemens Computers. Auzisem eu de asa ceva pe net, stima ca e o scula buna cel putin pentru bloggeri, dar nu numai. Il intreb pe pustan: “Amice, de unde ti-ai luat mini laptopul ala, ca tare e haios.”

El imi raspunde ca taman ce l-a lansat si in  Romania cei de la Fujitsu. Si ce poti sa faci cu el, intreb eu, convins ca nu-i decat unul din gramada de gadgeturi fatzoase si care nu iti ofera mare lucru. Pustiu zice: “Pai, aproape ca imi car tot biroul in el. are doar 23.2 X 17.5 cm si il pot cara in buzunar oriunde. Si pe unde prind in oras un wireless bun, ma uita Dumnezeu pe net, pe banca in parc.” Haida de, zic eu. Pai daca e asa mic, ce mare branza poate face. Pai face, ca are procesor Intel AtomN270 si baterie care te tine si 4 ore. Plus ca are hard de 60 de GB. Asta mi-am luat eu, dar erau disponibile si mai mari, si am auzit ca din decembrie o sa fie si unul cu hard de 120 de GB. Bashca faptul ca are super-conectivitate: un WLAN integrat, un suport UMTS functional printr-un slot expres card si un suport pentru adaptor 3G USB si Bluetooth.
Pai, asta deja e scula office, nu mai e un simplu gadget, zic eu.
Normal, doar nu credeai ca l-am luat sa ascult muzica pe el.
Si cat ai dat pe el, intreb eu, convins ca e o carutza de bani.
Nu mult, 1600 de lei.
Ma uit la el, credeam ca face misto. Pai de banii astia nu iti iei cine stie ce laptop, zic eu, uitandu-ma cu mila la gentoiul meu in care aveam laptopul. Tare l-as fi bagat in buzunar, daca incapea .
Pai si tu ce faci cu el? il intreb
Pai, muncesc. Eu sunt un soi de creative man pentru o firma de publicitate si de cele mai multe ori imi iau ideile din ce vad in oras. Ma plimb cu tramvaiul sau taxiul si cand vad ceva interesant, bag in note book. Daca am retea, uploadez direct la birou sau daca nu, ramane pe hard. Mai fac si poze si le descarc imediat in el, pe loc, si le trimit la birou. Ce mai, imi car biroul cu mine, imi spune el zambind.
Am coborat din tramvai, gandidu-ma ca peste un an-doi, astia or sa mute laptopul pe telefonul mobil sau o sa ii faca un ecran virtual, gen holograma. Ce mai, ne caram cu birourile dupa noi

No related posts.

Related posts brought to you by Yet Another Related Posts Plugin.