Sa invatam din greselile si reusitele altora – Links

Ete, cam asa se incearca iesirea din criza. Oare la noi, la Guvern, se aude?

Una se chinuie sa le explice altora cum sa nu se aleaga tepuite intr-o relatie.

Profesorii nostri ar trebui sa nu se mai planga atat. Link Auzi, salariu lunar de 30 de trilioane de dolari zimbabweni (cred ca asa se scrie).

Share on Facebook

Cea mai ieftina masina

Cea mai ieftina masina a fost lansata pe piata. Sa vedem cine o cumpara 😀

Share on Facebook

Noi stim tot, ba !

Daca va mai aduceti voi aminte, acum ceva vreme Buzdugan si Morar faceau niste farse la radio21, nu stiu daca inca le mai au in program. Imi aduc aminte de una din farse, cand un manager de Dambovita a picat de fraier si l-au luat astia la telefon. Farsa era ca gogul ala isi avea masina in service si, chipurile, e sunat de la service si anuntat ca nu isi poate lua masina la data stabilita si ca, in schimb, i se ofera o alta masina sa circule pana se termina reparatiile. Nu stiu daca va mai amintiti faza, dar ce reprezentatie de toparlanism, de cocalarism corporate si de prostie a putut sa faca baiatul ala … rar mai auzi asa ceva. Cu faze de genul “bai, tu stii cine sunt eu” si “cum sa merg ma cu masina voastra (un Cielo), tu stii ce ceas port eu la mana” si alte chestii de genul asta.
La mine la job, una din treburile mele e sa vand monitorizare de presa. Din cauza asta am ajuns sa vorbesc si sa ma vad cu o gramada de lume din middle si top managementul Dambovitean. Monitorizare de presa inseamna, la modul simplist, ca niste unii citesc presa pentru tine toata noaptea si dimineata iti prezinta la prima ora ce te intereseaza pe tine din toate ziarele si revistele (pe baza de cuvinte cheie de obicei). Si sun eu intr-o zi la o mare firma de farmaceutice sa le vand serviciul asta. Cer la marketing, PR, pe cineva cu care sa pot vorbi despre treaba asta. Si imi raspunde o voce sictirita de MK executive. Eu imi spun povestea, laud, demonstrez, compar etc. Si vocea sictirita: “Dom’le noi n-avem nevoie de asa ceva. Oricum stim toate noutatile din piata, nu ne trebuie” (asta era cu mult inainte de criza). “Pai, stiti ca nu e bun doar la informare, e bun si la PR si la marketing, la studii de imagine, la reactie in presa, plus ca nu aveti cum sa acoperiti toata presa care se publica intr-o zi”. “Ce reactie dom’le, noi nu facem reactii. Ce PR?” Asta imi spunea un executive la una dintre cele mai mari internationale farmaceutice prezente in Romania. De ce asa? Pentru ca la noi chiar daca firma e straina si cu staif, angajatul roman e de aici, roman pana in maduva oaselor. Si ca orice roman care a ajuns intr-o pozitie mai ridicata sau intr-un mediu “mai sus”, are principala grija sa arate celorlalti unde a ajuns el, nu sa demonstreze ca merita sa fie acolo.

Share on Facebook

Deci se poate

Ne-am obisnuit de ani ca atunci cand spui servici romanesti, spui calitate proasta, delasare si nesimtire. Din an in paste mai apare cate o firma care contrazice parerea asta. La mine la birou ne luam mancare de la un fast food de langa cladirea noastra, fast food care si livreaza. Pizza, mancare gatita, saorma sau pui la rotisor, le gasesti la ei. Nu e cea mai buna mancare de pe lume, dar e aproape, e relativ ieftina si fac livrari – cel mai important. Din canda in cand, baietii aia de la fast food mai dau cu bata in balta, adica ceri o pizza cu sos dulce si iti aduce una iute ca dracu’, mai uita sa aduca si tacamuri la mancare, dar in general sunt ok pentru o cantina de cartier. Intr-o zi sefa a decis sa incercam si in alta parte. Si am comandat pizza de la o alta fima. Vine pizza, o mancam si ne vedem de treburi, dupa masa de 12. Pe la 2 si jumatate ma trezesc sunat de la magazinul vecin, cel cu mancarea. “Buna ziua, va rog sa ma scuzati ca va deranjez, vroiam doar sa va intreb daca doriti astazi sa comandati mancare de la noi. Am vazut ca s-a facut ceasul 14:30 si nu ne-ati sunat.” Adica, uite ca se poate sa iti dai interesul pentru clientii tai, deci se poate si la noi. I-am multumit frumos omului pentru grija, si din ziua aia nici nu am mai comandat din alta parte. Probabil asa se castiga si se mentin clientii – AVAND GRIJA LOR. Eu de obicei prefer sa imi fac de acasa sandvisuri, ca sunt mai ieftine, mai sanatoase si mai bune decat mancarea din oras, dar cand nu am de acasa, comand de la ei.

Share on Facebook

Ba’ tu stii cine sunt eu?

La Subiectiv pe blog am citit despre cum ziaristii de biznis ajung sa se creada asemeni celor despre care scriu ei de obicei. Aceeasi tendinta am vazut-o si cand lucram la radio. Probabil este inscris in mostenirea genetica a celor prosti sa se bata cu caramida in piept cum ca ei stau de vorba cu niste persoane importante. Pentru ca am vazut oameni care erau de fapt niste amarati de asistenti si care trebuiau sa vorbeasca la telefon cu diverse persoane importante si care ajunsesera sa se poarte ca si cum ei insisi faceau parte dintre cei importanti. Si eu am vorbit la telefon cu persoane importante, dar, din fericire, nu am ajuns sa ma fac de ras cu laude de genul asta “Stii, astazi am stat la coada la Spring langa Xulescu de la firma aia, moama, ce cul sunt.”

Share on Facebook

Noi nu facem reclama, domnu’ CNA !

Nu-i asa ca va enerveaza la culme stirile de genul “banca X a fost pradata …” dar fara a se da numele bancii? Sau stirile de genul “Xulescu din Pomarla a baut o bere otravita cu detergent …” dar fara a se mentiona marca berii? Problema cu stirile de genul asta e ca te poti trezi cu amenda de la CNA pentru reclama mascata (o tampenie in cazul asta) sau, mai rau, cu un proces din partea firmei care detine una dintre marcile in cauza. Smecheria e ca de sambata tot vad la stiri “razboiul” de la mall Plaza Romania si toti baietii aia de la BGS se fataie in cadru cu gecile lor branduite cu … ati ghicit, BGS. Aia nu mai e reclama mascata? Sunt curios, cum scot camasa televiziunile cu CNA-ul?

Share on Facebook

Politia strikes back

Dap, povestea asta reloaded. De data asta in Bucuresti, in tarlaua lui Vanghelie. Se pare ca trebuie sa fii batut rau in cap ca sa fii politist in Romania. Ce dracu’ e asa greu sa respecti regulile? Sau ai ceva de pierdut daca le respecti? Ca tot incerc sa imi dau seama de ce sunt atat de tampiti oamenii astia ai legii. Penrtu ca in Bucuresti sunt si tampiti, si spagari si tupeisti.  In trafic am vazut masini de politie incalcand aproape toate regulile de circulatie: oprit pe trecerea de pietoni, intors pe banda continua, oprit pe interzis, nerespectarea prioritatii etc. Si toate astea fara sirene si girofar.

LE: tare as vrea sa vad ziua in care un cetatean o sa dea Politia in judecata, o sa castige si o sa le ia un purcoi de bani. Si in stilul asta, nu mai dureaza mult.

Share on Facebook

fascistii din Italia miros a tuica?

Tare sunt curios de o chestie vazuta la stiri in seara asta: de ce fascistii aia de protestau in Italia impotriva romanilor afisau un mare banner pe care scria “Cuib Codreanu” ? Cam pute a facatura tot scandalul asta.

Share on Facebook

Batranete, haine grele …

Saracul Iliescu, a ajuns la batranete sa se certe cu toti nebunii pe net din cauza poreclei “Ilici” si a altor cateva maruntisuri rautacioase, aruncate de niste comentatori netrebnici pe site-uri 😀

Președintele de onoare, Ion Iliescu a sărit la ceartă cu cititorii care nu-l slăbesc cu apelativul de “Ilici”. Scos din sărite s-a arătat fostul șef de stat și față de “obraznicii” care își permit să pună la îndoială originea românească a soției sale.

Sursa

Taica Ilici, cred ca te-au ajuns blestemele studentilor stalciti in bataie de mineri.

Share on Facebook

De mici se-nvata cu greutatile vietii

Am vazut in JN articolul asta si ma minunam in ce hal au ajuns copiii astia de astazi. De dimineata, din pat in masina la mama, din masina pe scaun la scoala, de pe scaun la scoala pe scaun la bar sau inapoi in masina, acasa pe scaun la calculator sau pe canapea la dvd, playstation si mai stiu eu ce. Si ajung la 13-14 ani sa fie obezi sau sa nu fie in stare sa alerge 300 de metri fara sa scoata limba de un metru. Sau la varste ceva mai mari le e lene sa mearga pe jos. Mama ce partide de fotbal in zapada incingeam iarna sau ce excursii de pescuit de cate o saptamana faceam la Siret. Plecam cu cortul si mergeam pe jos kilometri intregi. Si culmea, faceam de buna voie astea. Astazi, daca ii spui unui ciutan sa o ia la pas 3-5 kilometri zice ca-ti bati joc de el. La un copil daca ii spui sa mai lase compu’ si playstation-ul si sa mai iasa si el afara la o joaca in jurul blocului, cu alti copii, zice ca il pedepsesti. Mama si ce bine ne distram, fara calculatoare si alte dracii. Nu spun ca nu sunt bune si alea, da’ parca e bine si sa iesi sa bati mingea in jurul blocului, sa faci miscare si sa stai in aer liber.

Share on Facebook