Fericirea e de fapt un paradox?

Scurtă despre fericire, după ceva vin de calitate: paradoxul fericirii este că nu putem spune “sunt fericit acum” sau “sunt fericit pentru că am ajuns în situaţia X sau am obţinut obiectul Y”, pentru că mereu vor fi alte stări, alte situaţii X, Z sau obiecte Y care “ne vor face fericiţi” în diferite momente. Cred că abia la Continue reading

Share on Facebook

Noi la ce ne raportăm moral?

Dacă toată lumea parchează aiurea, eu de ce să nu fac la fel?
În ţara asta toată lumea fură. Eu de ce să nu fac la fel?
Dacă politicienii sunt mincinoşi, eu de ce nu aş minţi?

Afirmaţii de genul ăsta auzim aproape în fiecare zi, mai peste tot: de la melteanul de pe stradă şi până la domnul bine care îşi parchează trasura pe unde apucă, “pentru că acolo are el treabă”. Cu toţii ştim că există nişte norme de civilizaţie, cu toţii ştim că există un cod moral nescris. Astea sunt precum regulile geometriei sau legile lui Moise: la fel pentru toată lumea şi standard unic. Şi atunci, de ce ne raportăm moral la ceilalţi din jur în loc să ne raportăm la un standard ideal? Continue reading

Share on Facebook