Unul din efectele crizei economice prin care trecem acum este că angajatorii găsesc mână de lucru mult mai uşor şi mult mai ieftină. Este un soi de rai al angajatorilor, pe principiul “iei ce îţi ofer eu sau mai sunt alţi 50 ca tine aşteptând la coadă”. Cu toate acestea Read more »
Taman ce vin de la Universitate, de la proteste. În primul rând, am şi eu o curiozitate: unde sunt jigodiile alea care au aruncat cu bolovani, molotoave şi alte porcării în jandarmi? Mai jos, într-un film făcut de mine în seara asta, sunt feţele celor care protestează la Universitate. Dacă ăia au feţe de oameni care se iau la bătaie cu jandarmii, eu sunt neam cu Papa de la Roma.
De ce m-am eu dus acolo? Pentru că vreau ca Băsescu şi trupa PDL să se care de la putere, cat mai repede posibil. Desigur, se vor găsi destui cretini care să-mi argumenteze că nici ăia care vor veni nu sunt mai buni – vechea placă a prostului. E adevărat, pe vremea pesedeilor am avut parte de furăciuni aproape la fel de mari ca şi acum. E adevărat, pe atunci chiar exista o nouă nomenclatură, prăsită de foştii comunişti. Erau oraşe în care puteai merge liniştit cu maşina, fiind beat praştie, dacă aveai în agenda telefonului numerele corecte la care să apelezi în caz că te oprea poliţia.
Şi astăzi e la fel, numai că deja nu mai avem parte de o nomenclatură, ci de o grupare mafiotă de-a dreptul, un soi de castă imună şi la legi şi la autoritate. Iar rapacitatea şi lăcomia pe care o vedem în ziua de azi la această castă este mult mai violentă şi mai nocivă decât tot ce puteau face pesedeii. Mai mult, nivelul de trai şi, foarte important, nivelul de cultură în ultimii 6-7 ani în România s-au dus în cap. Nu cred că noi am avut mai multi analfabeţi de la revoluţie încoace, aşa cum avem acum. Nu mai vorbesc de performanţele elevilor, că ştim cu toţii cât de inepţi sunt. Nu cred că am avut funcţionari şi lucrători la stat mai incompetenţi şi mai nesimţiţi ca acum. Astea sunt câteva din motivele pentru care m-am dus şi mă voi duce să protestez în stradă, de câte ori voi avea ocazia.
Bonus pentru politicieni: luaţi de ascultaţi vocea poporului.
Share on Facebook
Share on FacebookBăncile au scăzut, în ultimul timp, preţurile bunurilor executate silit de la clienţi. Aşa se face că apartamente de două sau chiar de trei camere din Capitală la un preţ de 30.000 Read more »
Acum câţiva ani, la firma unde lucrez aveam un tip super-ok, un om bun la toate. Ghiţă se ducea după mâncare, ducea facturi şi contracte pe la clienţii noştri din Bucureşti, repara una-alta pe la birou (este priceput la zugrăveli, faianţă, ba chiar şi tâmplărie). La un moment dat, Ghiţă a reuşit să îşi ia permisul de şofer şi era în culmea fericirii pe chestia asta. Îi plăcea şoferia şi avea şi talent la aşa ceva. Read more »
Vă mai amintiţi de campania aia cu “românii sunt…”? Bun, pentru că eu mi-am amintit de tanti asta, care arunca gunoiul de pe balcon. De ce mi-am amintit de ea? Pentru că am dat peste ţărănetele din filmul de mai jos. Din păcate, am făcut filmul noaptea şi nu se vede şi figura mârletelui, dar nu vreau să îmi închipui ce fumălău le intra vecinilor în casă în miezul nopţii. Read more »
Share on FacebookAm o soluţie pentru autorităţile care “ar dori” să scape de maidanezi, dar nu pot, săracele. Îi vopsiţi pe toţi în galben cu dungi negre şi îi duceţi la Sibiu. Sunt pe acolo destui proşti trigger-happy să vă scape de ei.
Share on FacebookPe Calea Victoriei, vis-a-vis de BCR, este un Snack Attack. Lângă el, de ceva vreme s-a deschis o simigerie, Simigeria Petru. Şi acum, lecţia de capitalism: dacă vinzi ieftin şi bun, poţi să dai cu roţile-n sus şi un brand puternic, chiar dacă tu eşti mic şi relativ nou pe piaţă. Un sandwich la Snack Attack era 8,5 lei ultima oară când am cumpărat eu de la ei. Un covridog la Petru costă 3,5 lei (covridog – cremvurşt învelit în aluat de covrig). Eu aveam de aşteptat pe cineva vis-a-vis de cele două magazine şi am stat acolo cam 20-25 de minute. În tot timpul ăsta, la covrigi cred ca au stat la coadă 10-15 persoane. În acelaşi timp, la Snack Attack a intrat un singur client: eu, că vroiam un ceai cald şi pentru că afară era frig.
Share on FacebookOrice petrecere din club, terasă, propria locuinţă, căminele stundeţeşti şi chiar din staţiuni poate continua după ora 22.00 doar cu acordul vecinilor. (sursa)
Cică legea a fost adoptată astăzi, deci dacă aveţi un bairam de dat acasa, daţi întai de veste tuturor pensionarilor din bloc, eventual şi convingeţi câţiva să dea cu subsemnatul pe hârtie pentru chestia asta. Mi se pare o chestie decentă asta, chiar dacă vor fi câţiva care se vor plânge că nu vrea să le semneze nimeni ţidula de chef.
Pe alte meleaguri cică e de ajuns să pui din timp o hârtie la avizierul scării cum că e seară de destrăbălare la tine acasa, să ştie lumea să-şi ia dopuri de urechi, eventual să te şi felicite pentru ocazia chefului.
Share on Facebook
Cum toată lumea se bagă în seamă cu accidentul lui Şerban Huidu, măreţii profesionişti media, ăia care fac treabă bună prin televiziunile de ştiri, încearcă acum, când scriu acest articol, să scoată cât mai mult “profit” din toată treaba asta. Şi pentru că la o ţară populată preponderent de proşti trebuie să vii cu ceva “jucy” şi Read more »
Apropo de asta, am şi eu o curiozitate: dacă mă prinde controlul in RATB fără bilet, şi eu nu am chef de plătit amendă, cum face nenea ăla să-mi dea amendă? De controlat în buzunare după acte nu are voie (şi nici nu e recomandat în cazul meu), dacă mă dă jos din autobuz, pot să plec pur şi simplu de lângă el (eventual îl şi întreb nevinovat: ce autobuz, bre?! Eu mergeam pe stradă), pentru că nu cred că are nici o calitate legală să mă reţină.
Evident, când e cu miliţia după el, se chimbă treaba, pentru că miliţienii au dreptul să-mi ceară actele şi eu trebuie să le dau. In rest, dacă flăcăul de la RATB este singur, mă poate cel mult ruga frumos să mă las amendat. Dacă pune mâna pe mine, la propriu, îl pot acuza imediat de agresiune.
Deci, care vă pricepeţi la subiectul ăsta, băgaţi nişte lămuriri.
Share on Facebook




