Eu nu înţeleg de ce mai toată Europa ne pune în aceeaşi oală cu bulgarii, când e clar că flăcăii de la sud de Dunăre au cojones ceva mai mari decât ale noastre. Vreo 5000 de bulgari s-au apucat şi au scărmănat bine nu ştiu ce clan mafiot de ţigani, după ce unul dintre tuciurii lor a omorât un tânăr. Evident Read more »

De ceva vreme, la una din casele vecine de biroul meu văd în fiecare zi un bătrân care iese în curte şi stă ore în şir la soare, pe un scaun. Atât face, stă pe scaun şi priveşte cum creşte iarba …

Stau şi mă întreb, oare la asta se rezumă tot? Adică poţi să îţi petreci viaţa adunând averi, poţi să ţi-o petreci bucurându-te de tot ce e în jurul tau sau poţi trăi într-un chin continuu, până la bătrâneţe. Numai că atunci când îmbătrânim, oare ajungem toţi, bogaţi şi săraci deopotrivă, să privim iarba cum creşte şi să aşteptăm moartea?

sursa foto

Dintre toţi piticii scoşi de pe Rudotel care bântuie creierii femeilor, povestea asta cu căcăstoarea la doamne şi domnişoare mi se pare una dintre cele mai hilare dovezi de … (puneţi voi ce vreţi aici, că eu nu vreau să dorm pe preş). De mult nu am mai râs în halul ăsta. Adică voi femeile, după ce că aveţi o grămadă de probleme şi sunteţi stresate dacă aţi pus în poşetă suficiente rujuri, şerveţele, telefoane, încărcătoare de telefoane, plasturi, şerveţele umede, nasturi (?!), Read more »

Ieri nu am mai scăpat. După ce am făcut un efort să mă trezesc pe la 11 (oră de trezire foarte neortodoxă pentru o zi de duminică), am primit de la comenduire indicaţia preţioasă că astăzi sunt chef de cuisine, adică am dezlegare să îmi dezlănţui talentul gastronomic prin bucătărie. Asta presupune, pe lângă un fel de mâncare cel puţin exotic pentru gastronomia noastră obişnuită, că voi mânji o grămadă de castroane, vase, tigăi, ustensile de bucătărie, aragaz, ba chiar şi pereţii bucătăriei Read more »

LE: Anuntul nu mai este de actualitate.

O prietenă de-a mea are o garsonieră de vânzare. Dacă vă înteresează pe careva:

Vand garsoniera zona Floreasca – intre Spring-Time si Club Crystal (fostul cinematograf Floreasca), pe str. Ludwig van Beethoven nr.1, decomandata, complet mobilata.

Este intr-o zona linistita cu multa verdeata, locuri de parcare, parcuri, magazine (Billa,Kaufland), restaurante, piscina.

Are 30 mp si este la demisol, distanta de la sol a ferestrei in jur de 1/2 m. (se vede si din pozele atasate), ferestrele sunt in spatele blocului (fara acces prin fata ferestrei)

Este renovata recent (1 an),inclusiv instalatiile electrice si sanitare, mobilata complet (mobilier Ikea/Sipro), usa intrare Mottura, calorifere noi,boxa langa usa intrare.

Pret:38000 euro.

Rel.la tel: 0723850870.

Acum câteva zile, tanti de la magazin mi-a dat fisa asta. Habar nu aveam că moneda de 50 de bani s-a schimbat. Sau nu s-a schimbat?!

Acum ceva vreme mă apucasem de o afacere care consta în a mă întâlni cu foarte multă lume, oameni străini cu care nu mai vorbisem în viaţa mea. Una din chestiile pe care le-am învăţat din activitatea aceea a fost că foarte puţini oameni ştiu ce îşi doresc în viaţă, şi de obicei acei oameni au şi cel mai mare succes. În schimb, am văzut foarte mulţi oameni maturi, unii în prag de pensionare, care încă nu “îşi găsiseră locul”, nu ştiau ce vor cu adevărat de la ei înşişi şi de la viaţa lor. Pentru mulţi dintre ei, viaţa era ca o partidă de Texas Holdem, în care te zgâieşti la cărţile din mână şi speri ca dealerul să întoarcă o carte bună şi pentru tine. Şi pe speranţa aceea îşi mizau liniştea şi bunăstarea, uneori chiar fără să realizeze. Li se părea ceva normal.

Am văzut şi mulţi oameni cărora le era frică să rişte şi insistau în aceleaşi greşeli sperând la nişte rezultate diferite. Ciudat e că toţi aceşti oameni îi invidiau pe cei care au avut oarece succes, deşi nu erau dispuşi să facă mare lucru pentru a ajunge la acel succes. Mai mult, nici măcar nu îşi băteau capul să înveţe de la cei care au realizat mai mult.

De multe ori am impresia că suntem ca muştele care se lovesc mereu de geam încercând să iasă afară. Vedem libertatea de dincolo de geam dar nu vedem geamul în sine. Mai dureros, de multe ori suntem atât de preocupaţi de geam încât nu vedem şi muştele care reuşesc să treacă de geam şi să învăţăm de la ele. Şi când ne gândim şi la opţiunea asta, muştele care au scăpat sunt deja prea departe ca să mai învăţăm ceva de la ele.

Mă uitam acum câteva zile pe Discovery parcă, la un show cu escroci , care prezentau in stil reality show cum îi ţepuiesc pe unii. Şi mi-am adus aminte cum am luat şi eu o ţeapă din asta, exact ca în filme. După momentul păcălelii, stăteam şi mă minunam cum naiba de am fost atât de credul şi la ce naiba mă gândeam în momentele alea.

Într-o zi, plecam Read more »

Eh, uite aşa mai gasesc şi eu câte ceva incitant de filmat, cum ar fi două puicuţe focoase care bat în apă.
Enjoy

Nu stiu daca cei de la eMag au auzit de managementul relatiei cu clientii, insa dupa experienta de astazi promit sa nu mai calc pe acolo. Totul mi se trage de la o rama foto digitala, pe care am comandat-o de la ei. Aseara am mers in Showroom-ul din Crangasi, am ridicat produsul, care daca-l apasai pe buton parea sa mearga. Ajung acasa si constat, la o lumina mai buna, ca produsul meu are o ciobitura de toata frumusetea intr-un colt, iar cand am introdus stick-ul cu poze, oachesa mea rama de 200 lei s-a blocat. Read more »