Presa zice ca de anul acesta asiguratorii trebuie sa plateasca daunele pe RCA in maximum 15 zile de la depunerea dosarului de dauna complet. Din pacate, ca orice treaba romaneasca, legea spune ceva de genul asta:

In cazul in care companiile de asigurari intarzie nejustificat plata despagubirilor sau diminueaza fara o explicatie suma daunei, asiguratorii vor fi penalizati cu 0,1% pe fiecare zi de intarziere. (Gandul)

De parca justificarile au fost problema lor vreodata. Si 0.1% din ce? Oare de ce trebuie noi sa facem mereu lucrurile in asa fel incat sa nu fie batute in cuie si sa poata fi interpretate de fiecare cum il taie capul? Oare o sa pricepem vreodata ca regulile sunt facute pentru a fi respectate si nu ocolite?

Ma uitam azi prin presă şi ce-mi văd ochii. Brokerul meu de asigurări şi-a tras parteneriat cu Carrefour. E de bine, ajunge în liga mare. Stau şi mă gândesc acum că un broker e ca un soi de avocat care reprezintă clientul în faţa firmei de asigurări. Ştiti cu toţii de veşnicele probleme la firma de asigurare, că nu ai citit contractul cum trebuie, ca nu te-ai uitat la scrisul mărunt de pe poliţă, că îţi întârzie plata aiurea etc. Uite, eu nu am asemenea probleme de când sunt client la OttoBroker. Mă sună înainte să îmi expire RCA-ul la maşină, să nu mă trezesc fără asigurare la Cuca Măcăii, faţă în faţă cu Garcea. Când mi-am făcut Casco mi-a explicat ca la proşti ce riscuri acoperă fiecare firmă de asigurări şi in ce condiţii (apropos, ştiaţi că la unele firme  poliţa Casco nu acoperă maşina vandalizată în mişcări şi revolte de stradă?). Avantajul meu este că nu mă duc la firma de asigurări ca prostul neştiutor. Aia sunt chitiţi să nu îmi dea nici un ban (aşa fac toţi asiguratorii), dar dacă ştiu ce drepturi am sau dacă sunt însoţit de unul “de-al casei”, se schimbă treaba.  Şi chestia mişto este că toate astea nu mă costă nimic în plus faţă de situaţia în care m-aş fi dus eu la firma de asigurări. Şi dacă eşti firmă şi ai broker de asigurări, treaba e şi mai mişto. Spui ce vrei să îţi asiguri şi se ocupă ei de toată hârţogăraia şi de toate detaliile. Ca amănunt, în ţările mai civilizate mai bine de jumate din vânzările de poliţe de asigurare sunt făcute de brokeri. Asta pentru că oamenii mai isteţi au priceput că timpul lor e valoros şi că nu trebuie să se priceapă la orice lucru.

Dar ziceam de parteneriatul cu Carrefour – acum te duci la magazin, îţi cumperi ce ai nevoie şi iţi faci şi o asigurare, la maşină sau la casă sau la ce ai nevoie.

Aia de aveţi maşina, mai ales în Bucureşti, cam ştiţi cum merge treaba cu asiguratorii şi cu service-urile auto. Bietul fraier lovit de necaz şi de alt conducator auto cu covrigul în mână, este prins la mijloc între doua rânduri de rechini care îl hărţuiesc din doua părţi. Asiguratorul care vrea sa plătească puţin sau deloc şi service-ul, care vrea cât mai mulţi bani. Că aşa e la noi, în loc să mulţumeşti clientul, incerci să îl jupoi că cine ştie când îţi mai calcă în prăvălie … dacă îţi mai calcă.

„Service-urile auto se confrunta cu abuzurile companiilor de asigurari, care afecteaza industria pe profil.”

zice preşedintele Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independente (ASSAI), Ion Vasile. Partea suculentă vine aici:

Referitor la abuzurile firmelor de asigurare, Ion Vasile a vorbit despre compania Allianz-Tiriac, care furnizeaza piesele de schimb pentru repararea masinilor cu daune, service-urile fiind astfel dezavantajate, intrucat percep doar manopera.

Sursa
Cu alte cuvinte “băi gherţoilor, mai lăsaţi şi la noi ceva, ce dracu’, chiar ne puneţi să lucrăm cinstit?”. Adică problema lor e ca Allianz iţi dă pe factură cât sunt piesele şi atunci şoferul vede şi cat costă manopera exact (ore/ preţ), şi îl ia la pulă pe mecanic. “Cum bre, 2 ore sa dai jos masca din faţă? Da’ ce, era sudata? Şi 3 ore să pui alta noua la loc?”